Morometii - Marin Preda

Asa mi-l imaginez eu pe Moromete la sfarsitul primului volum

Poate ca aceasta carte nu este printre pereferatele mele si nici nu cred ca o a fie vreodata, pentru ca abordeaza o tema care nu ma atrage deloc si care nu cred ca ne reprezinta. Insa nu exclud faptul ca este cea mai atractiva opera care ne arta conditia taranului roman. Moromete este un personaj extrem de bine construit. Pare ca traieste cu adevarat, avandu-l ca model chiar pe tatal lui Marin Preda, dupa spusele sale. Un alt lucru care pe mine ma atras la aceasta carte este ca limbajul nu este deloc cosmetizat aducand o mare doza de realism textului. Replici precum "sa se mire prostii" au ramas celebre si sunt folosite chiar si in ziua de azi., au intrat in usajul comun. Deci dupa mine avem de aface cu inca un personaj devenit tipologie, tipologia taranului romana legat inevitabil de pamant care reflecteaza la viitor si care nu a depins niciodata de nimeni.

Aceasta opera este copusa din doua volume aparute la o distanta destul de mare de ani. Perioada istorica in care a aparut primul volum a fost una deloc favorabila in istoria literaturii romane, primii ani ai comunismului in care se intaurase deja cenzura, temele impuse si propaganda. Al 2lea volum a aparut 12 ani mai tarziu cand se manifesta generatia neomodernista. Valoarea estetica a romanului este incontestabila, inscriindu-se clar in categoria romanelor traditionale romanesti.

Primul roman din punct de vedere al abordarii literare este un roman obiectiv pentru ca faptele sunt relatate la persoana a 3 a de carte un autor omniscient si omniprezent, nu sunt interventii subiective ale autorului, el judeca faptepe cu ajutorul a doua tipuri de perosnaje, informator si reflector. Este un roman realist pentru ca ne prezinta viata in toata complexitatea acesteia personajele avand propria constiinta. Se inscrie intr-o tematica traditionalista deoarece prezinta viata unor tarani din Campia Dunarii, creind un personaj extraordinar: Ilie Moromete. O alta tema adiacenta este cea a timpului care sta la baza unei simetrii incipit final a primului volum, la inceput aflam ca "(..) timpul avea cu oameni nesfarsita rabdare" in timp ce la final "timpul nu mai avea rabdare".

In incipit ca orice roman realist aflam locul si timpul actiunii, o famile de tarani din Campia dunarii la inceputul celui de al 2lea razboi mondial.Membrii familie precum si ierarhia acestora ne este prezentata in scena mesei unde fiecare membru al familiei este asezat in functie de rolul pe care acesta il are in familie. Moromete era deasupra tuturor aratandu-si astfel suprematia in familie, doi dintre copii erau asezati catre usa ceea ce anunta plecarea acestora de acasa pe parcursul desfasurarii actiunii.

Moromete este coplesit treptat de schimbarile societatii si in acelas timp de destramarea treptata a familiei sale. Acesta incepe sa faca concesii si vinde din pamanturi pentru a face rost de bani ca sa plateasca fonciirea si de al da pe cel mic la scoala. FInalul romanului il surprunde pe acesta in postura unui om fara nici un fel de siguranta de sine sau ironie fiind marcat de destramarea familiei, desi el a incercat dinrasputeri sa tina familia unita si sa nu vanda din pamanturi bazandu-se pe setul lui de valori primordiale.

Din punctul meu de vedere declinul lui Moromete are la baza diferenta scarii de valori dintre generatii. Mentalitatea se schimba odata cu anii, iar el ramasese captiv unor idei cu care copii lui nu mai erau de acord luand decizia sa plece si sa isi gaseasca un viitor la Bucuresti.